Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

10 ADEVĂRURI PE CARE NU LE ȘTII DESPRE ALEGEREA PARTENERULUI | terapeutulmeu.ro

  1. Nimic nu este întâmplător în alegerea partenerului

Apropierea în plan erotic de un necunoscut nu este niciodată întâmplătoare. Inconștientul joacă rolul esențial în întâlnirea dintre două ființe și există tendința de a întâlni mereu același profil psihologic.

Repetăm ceea ce nu învățăm: lipsa atenției, valorizării și afecțiunii în copilărie te va determina la maturitate să cauți parteneri care să îți împlinească aceste nevoie neîmplinite, astfel încât să te simți ”iubit cum ți-ai dori”. Acest fapt va determina următoarele consecințe:Celălalt va exista pentru ce-ți oferă, nu pentru ceea ce este el. Îi încredințezi repararea rănilor copilăriei.

Nu vei primi niciodată destul din ce-ți lipsește, deoarece îți alegi inconștient partenerii astfel încât sa îți mențină frustrările.

Ceea ce ți-a lipsit în plan afectiv în copilărie nu poate fi trăit în viața de adult.

2.Cauți pasiunea pentru a evita suferința

Noi nu trăim realitatea, ci percepția noastră asupra realității. Societatea susține iubirile pasionale. Pasiunea este populară: ”A iubi cu orice preț”, ”A trăi o iubire pasională„ care ”te face să zbori”, ”te îmbată” sunt idealuri ale celor care au nevoie să țină la distanță o gravă realitate: cel care caută asta nu a simțit dragostea parentală durabilă în timpul copilăriei, fie a avut nevoi particulare de dragoste și ele au fost complet neglijate.

Cei care au fost iubiți în copilărie vor cunoaște pasiunea la începutul relației, apoi vor ajunge la o relație intimă matură.

Cei ”rău iubiți” vor face totul pentru a provoca pasiunea și a se hrăni până la înec din ea, iar pe termen lung nu își vor consolida relația, nu se vor implica intim în viața cotidiană, deoarece pentru ei cotidianul și rutina înseamnă plictiseală. ”Pasionații” nu pot concepe că se înșeală în privința atașamentului, deoarece ei trăiesc elanul erotic în același mod. Se simt extaziați și nu prevăd autodistrugerea viitoare. În pasiune plăcerea se naște din iluzia de a fuziona cu celălalt, iar durerea este provocată de frica de a nu pierde acea plăcere și a se plictisi.

3.Ceea ce nu ai trăit în plan afectiv în copilărie, te face imatur ca adult

Când nu ești conștient de nevoile care nu ți-au fost împlinite în copilărie, ești blocat în nevoi

și asta te face imatur afectiv. Vei alege partenerii pentru a umple vidul afectiv din copilărie și nevoile tale vor prima asupra nevoilor celuilalt în cuplu. Însă, un partener îți poate atenua povara unei neliniști de moment, dar nu și o neliniște latentă, așa că vei fi mereu nemulțumit și în alertă. Într-o astfel de relație cei doi sunt legați prin inconștientul lor tulburat. Celălalt nu există, este doar un accesoriu, un instrument pentru a înăbuși durerea, o durere ce se vrea evitată și nu confruntată pentru a fi depășită. Cauți un ”reparator” al părinților absenți la nevoile tale afective din copilărie. Vei alege partenerul în funcție de carențele ce trebuie rezolvate: lipsa de iubire, lipsa autonomiei afective, lipsa încrederii și stimei de sine, lipsa atenției și aprecierii.

În relațiile afective  vei avea comportamente disfuncționale: îmbufnare, furie, gelozie, infidelitate, nevoia de control.

4.Fluturii în stomac sunt anxietate, nu iubire

Atunci când nu ai primit ceea ce aveai nevoie din punct de vedere afectiv în copilărie, te vei simți atras de acele persoane care au aceleași răni emoționale, dar au dezvoltat un comportament care să mascheze  acea lipsă, așa că tu îl vei vedea pe celălalt ca având acele atribute de care ai nevoie.

Când întâlnirea cu cineva îți provoacă ”fluturi în stomac”, această senzație este consecința faptului că în organismul tău se secretă o cantitate mare de adrenalină și a cărei prezentă provoacă aceste senzații. Creșterea nivelului de adrenalină se datorează faptului că, inconștient ai recunoscut în celălalt ”promisiunea„ că alături de el vei avea cea mai mare probabilitate de a retrăi aceleași emoții pe care în copilărie ți le-au provocat comportamentele părinților tăi. Cu adevărat nu putem recunoaște decât ce am trăit.

Când ai avut o copilărie marcată de lipsuri afective, ai trăit adesea în neliniște și asta ți-a produs un nivel ridicat de adrenalină, iar senzațiile provocate de adrenalină sunt ceva obișnuit și tot ce ne este familiar ne dă o falsă senzație de bine. Un posibil partener calm, echilibrat te va plictisi deoarece îți lipsește adrenalina și vei simți nevoia să îl provoci și să creezi conflicte pentru a obține ”pasiunea”.

5.Iubirea ete ce rămâne după ce pasiunea se domolește

Cei care nu pot să-ți trăiască iubirea decât pasional sunt mai degrabăniște ființe suferide, în ciuda privirilor lor extaziate.

Dragostea adevărată este mai degrabă un atașament profund, durabil și cotidian, fără teama de plictiseală.

Pasiunea nu trebuie confundată cu iubirea și nici excesul cu intensitatea.

Pentru a iubi și a construi relații sănătoase și durabile trebuie să te cunoști, să știi cine ești și ce îți dorești și astfel poți face alegeri libere, fără a fi subjugat de împlinirea unor nevoi sau umplerea unui vid cauzat de lipsuri afective din copilărie.

În cuplurile mincinoase fiecare partener deține un adevăr despre sine nedezvăluit celuilalt și consumă o mare parte din energie pentru a ascunde asta, deoarece are un beneficiu dacă nu spune.

În cuplurile sănătoase și stabile, fiecare partener se simte liber să împărtășească cele mai intime gânduri și sentimente fără teama că va fi judecat, pedepsit sau abandonat.

Celibatul nu este rușinos și nu presupune nefericire sau respingere socială. Un om matur emoțional și echilibrat psihic poate trăi fericit și singur, și mi ales când iese dintr-o relație își ia timp cu el pentru a reflecta la cele întâmplate și a înțelege ce anume din ce a făcue el a contribuit la despărțire.

Oamenii imaturi emoțional evita singurătatea pentru a nu se confrunta cu trecutul lor, se întâlnesc mereu cu alții pentru a compensa vidul afectiv din copilărie, caută mereu pe cineva care să le fie în preajmă, asemenea copiilor.

6.Cine insistă, nu neapărat te place mai mult

Unii oameni nu acceptă refuzul și respingerea îi provoacă, astfel că au dezvoltat obiceiul de a insista pentru a obține ceea ce li s-a refuzat.

Mai ales în cazul bărbaților care suferă de ”sindromul Don Juan” , a cuceri o femeie este un scop în sine și sunt capabili de cele mai sofisticate acte de curtoazie până ce obțin ceea ce își doresc, apoi pleacă mai departe fără nicio explicație sau, uneori, aducând ca argument:”Ești prea bună pentru mine.”, ”Mie îmi place să fac doar ce vreau.”, ”Eu caut iubirea adevărată.”

7.Un bărbat cu comportament masculin nu este neapărat puternic

Dacă asociezi tăcerea lui cu calmul, ce-ar fi să observi dacă nu are cumva de-a face cu anxietatea și neliniștea pe care i le creează situațiile noi sau persoanele necunoscute?

Un  bărbat ”dintr-o bucată”, care pare ca știe mereu ce vrea, poate părea hotărât și sigur pe el, însă aceste trăsături de personalitate pot fi și consecința gândirii iraționale, mai ales a gândirii în alb și negru.

Dacă nu plânge poate însemna și că i s-a transmis din familie că ”bărbații nu plâng” și a fost nevoit să învețe să își reprime emoțiile. Iar cine nu își dă voie să simtă emoții negative și le va reprima și pe cele pozitive.

Un bărbat matur este sincer cu el și cu ceilalți. asta presupune că se cunoaște și știe ce simte și de ce. Poate sa își susțină cu argumente acțiunile și nu se teme să își arate vulnerabilitățile. Un bărbat matur se cunoaște, are curajul de a se arăta așa cum este și își asumă responsabilitatea propriilor fapte.

8.Îngrijorarea nu este sinonimă cu grija

Îngrijorarea este anxietate: când te atașezi de cineva simți că starea ta de bine depinde de starea lui, te îngrijorezi să nu i se întâmple ceva când călătorește, dacă nu îți răspunde la telefon sau la mesaje suni de mai multe ori fără să te poți controla, deoarece te temi să nu fii abandonat.

Grija vine din iubire și presupune să-i înțelegi nevoile celuilalt și să înveți să-i tolerezi absența, înțelegând că are nevoie de timp pentru el.

9.Să spui ”te iubesc” nu inseamă iubire

Când cineva îți spune ” te iubesc”, nu este neapărat vorba de iubire. Celor care au copilărit în familii care le-au oferit afecțiune sub formă de declarații și laude le este ușor să spună ”te iubesc”, să facă declarații și complimente. Însă, nu poți spune că iubești un om pe care încă nu îl cunoști, lângă care nu ai petrecut suficient timp și nu ai avut destule experiențe astfel încât să îl observi, să îi vezi calitățile și defectele și sa le poți accepta. De asemenea, dacă nu te cunoști și accepți pe tine, dacă ți se pare că ești ”defect” în vreun fel și ai aspecte ale personalității pe care nu le-ai integrat, nu poți spune ca știi ce e iubirea sau că poți iubi.

De obicei iubirea este confundată cu atașamentul.

Atașamentul este o nevoie, o dependență, o incapacitate de a fi în echilibru de unul singur. Iubirea nu se poate naște cât timp există și cea mai mică dependență față de o persoană sau de un lucru. Dacă există frici, nu poate exista iubire.

10. Pentru a trăi fericiți împreună și ” pentru totdeauna” este nevoie să-ți legi conștient partenerul

Pentru a alege conștient trebuie să știi ce ți-a lipsit în copilărie afectiv și ce îți dorești acum să trăiești în plan erotic și afectiv, dar reprezintă o nevoie de copil, nu de adult.

            Ce vrei acum, ca adult?

            Alege persoana potrivită conștient, nu pentru a umple un gol din copilărie.

            Pentru a forma un cuplu sănătos, ai nevoie de un partener care manifestă deschidere și apropiere față de tine; care se poate angaja emoțional și demonstrează comportamente mature; ale cărui vorbe și fapte coincid. Un om matur emoțional este capabil să stabilească relații intime și raporturi sexuale regulate cu alt om. Un om matur poate sta singur după o despărțire pentru a reflecta. Un om matur nu refuză o relație pentru a se proteja.

Relația sănătoasă implică:

A dori și a fi dorit

            A atinge și a fi atins

            A înțelege și a fi înțeles

            A accepta și a fi acceptat

            A adora și a fi adorat

            A iubi și a fi iubit

Așa cum orice cunoaștere începe de a cunoașterea de sine, și iubirea începe cu iubirea de sine.

Gânduri bune,

Ana Dobre – om si psiholog.

Arata ComentariiInchide Comentarii

Lasa un comentariu