Albanezii din România sărbătoresc Ziua Internațională a Limbii Materne

În fiecare an, la 21 februarie, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO de la 17 noiembrie 1999. Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, printre care și România, marchează acest moment prin manifestări culturale și educaționale, menite să sublinieze importanța conservării limbii materne și a folosirii acesteia în viața cotidiană. De asemenea, prin celebrarea diversității lingvistice se celebrează, de fapt, înțelegerea, toleranța și dialogul, valori fundamentale ale lumii democratice.

Comunitatea albaneză din România are un motiv în plus pentru a sărbători această zi, întrucât pe pământul românesc s-au evidențiat unii dintre cei mai importanți luptători pentru afirmarea identității naționale și lingvisticii a neamului albanez. Confruntați cu persecuții violente și agresive din partea Imperiului Otoman, albanezii și-au conservat limba cu mari sacrificii, iar în epoca modernă s-au concentrat pe transpunerea ei în scris, în afara granițelor Albaniei propriu-zise, acolo unde circulația unor materiale în albaneză era cu desăvârșire interzisă de otomani.

În această epocă, s-a distins marele patriot Naum Veqilharxhi (Vechilhargi), de foarte tânăr stabilit pe malul Dunării, la Brăila, oraș prosper și cosmopolit, recunoscut pentru diversitatea etnică, religioasă și lingvistică. Încă de prin 1824 sau 1825, avocatul Veqilharxhi a început să lucreze la un alfabet propriu pentru limba albaneză, pe care l-a și publicat într-un abecedar publicat în anul 1844 – primul abecedar al limbii albaneze.

Așadar, astăzi, când sărbătoresc Ziua Internațională a Limbii Materne, albanezii de pretutindeni – dar în particular cei din România – se gândesc la figura extraordinară a brăileanului Naum Veqilharxhi, a cărui activitate extraordinară a contribuit semnificativ la temelia devenirii naționale a albanezilor.