Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Apreciez faptul că România a fost între primele state din Europa care a trimis în Turcia echipe de salvatori pentru a salva vieți și a sprjini poporul turc să treacă peste această tragedie enormă. Chiar dacă noi privim de la televizor imaginile dezastrului, cred că ne-am pus cu toții mai multe întrebări: De ce s-au prăbușit așa ușor construcții care păreau noi, moderne și solide? Care ar fi dimensiunea dezastrului dacă un eveniment ca cel din martie 1977 s-ar repeta în România? Ce putem face să ne protejăm familia de la un asemenea dezastru?
Stimați colegi,
Vreau să cred că autoritățile publice din România nu vor trece peste tragedia din Turcia la fel de ușor ca în alte situații, suspinând și crezând că „la noi nu se poate întâmpla așa ceva”! România are zeci de mii de clădiri istorice și sute de mii de locuințe, unele dintre ele și cu o vechime mai mare de 100 de ani, care nu au nevoie de un seism atât de puternic ca cel din Turcia pentru a declanșa o dramă.
Poate că unele clădiri mai vechi arată bine din stradă, fiindcă au mai beneficiat de mici lucrări de reabilitare a fațadelor sau de cosmetizări cu polistiren a stării înaintate de degradare. Asta nu înseamnă că structura lor de rezistență este una sigură. În unele funcționează școli, în altele spitale sau instituții publice. Alte clădiri se văd de la distanță că sunt pericole publice, pentru că, prin crăpături, se poate vedea amploarea degradării și riscul de prăbușire.
Aș mai adăuga faptul că, nici toate clădirile noi nu ne inspiră cea mai mare încredere, în condițiile în care Inspectoratul de Stat în Construcții mai închide câte un ochi la constatări de neconformitate, iar creșterile mari de prețuri ale materialelor de construcții i-a îndemnat pe unii constructori să mai taie din ”rețetele” tehnice care țin de structura de rezistență a clădirilor.
Stimați colegi,
”Paza bună trece primejdia rea”, iar măsurile de siguranță care ar trebui implementate, în cel mai scurt timp, și la nivel local, dar și la nivel guvernamental, ne vor aduce liniște mai mută siguranță și liniște în viața de zi cu zi și ar minimiza riscurile în cazul producerii unui seism. Modul în care a fost tratată această problemă până acum nu mai poate fi tolerat.
În municipiul Craiova numeri pe degetele de la mâini clădirile supuse expertizelor tehnice. În alte orașe, numărul de clădiri neconsolidate sunt cu sutele sau chiar cu miile, iar investiții publice nu s-au făcut de decenii. Există, ce-i drept, și excepții și toate sunt administrații publice liberale. Că vorbim despre Oradea sau Cluj Napoca, despre Suceava sau Arad, despre Alba Iulia sau Blaj, putem să spunem că acolo unde au fost sau sunt primari PNL se vede cu ochiul liber. Așadar, și în România se poate, însă se face încă mult prea puțin.
Vă mulțumesc, Nicolae GIUGEA Deputat PNL
